Fady Chreih, CEO-ul rețelei private de sănătate Regina Maria, conduce compania de 13 ani și lucrează în cadrul acesteia de 16 ani. Într-un episod din podcastul „Filă cu Filă”, realizat de Cristina Bălan și dedicat antreprenorilor și cărților care le influențează parcursul, el a vorbit despre perseverență, educație, inteligență artificială și sensul succesului personal. Proiectul este susținut de ING Business PRO.
Perseverența contează mai mult decât talentul înnăscut
Punctul de plecare al discuției a fost volumul Grit. Puterea pasiunii și a perseverenței, semnat de psihologul Angela Duckworth. Chreih spune că ideea centrală a cărții — că pasiunea și perseverența cultivate pe termen lung pot conta mai mult decât aptitudinile naturale — îi descrie propriul parcurs profesional.
„Eu întotdeauna m-am considerat o persoană care muncește mai mult decât are talent înnăscut pe ceva.”
Fady Chreih, CEO Regina Maria
O altă idee pe care și-a notat-o din carte se referă la faptul că performanța vizibilă ascunde, de regulă, un volum mare de muncă pe care publicul nu îl vede. Cartea dezbătută în întâlnire conține un citat în acest sens: „Nimeni nu vrea să-ți arate sutele de ore ale devenirii sale. Oricine preferă să-ți arate momentul când a devenit cel mai bun.” Totodată, Chreih subliniază că perseverența nu înseamnă continuarea oricărui proiect indiferent de rezultate — el a învățat să renunțe la cărți sau proiecte atunci când constată că nu mai există un beneficiu real și că resursele ar putea fi folosite mai bine altundeva.
Interesul pentru economie a apărut încă din liceu, când studia informatica și matematica, și s-a consolidat prin facultatea de finanțe-bănci. Curiozitatea intelectuală a fost, în opinia sa, punctul de plecare pentru aprofundarea domeniilor care l-au atras. Părinții i-au transmis ideea că lucrurile trebuie făcute temeinic, inclusiv în activități obișnuite, precum terminarea unei cărți sau ducerea unui proiect școlar până la capăt. Chreih își amintește în special o conversație cu tatăl său, din primul an de facultate, care i-a spus că familia îl poate susține financiar, cu condiția să se concentreze pe învățat, nu pe câștigarea banilor — o discuție scurtă, dar care i-a rămas în minte de-a lungul întregii cariere.
Printre recomandările de lectură pe care le face se numără Cum îți vei măsura viața? de Clayton M. Christensen, Lupta mea de Karl Ove Knausgard, The Splendid and the Vile de Erik Larson, Red Roulette de Desmond Shum, Dare to Lead de Brené Brown, Spărgătoarea de coduri. Jennifer Doudna, editarea genetică și viitorul speciei umane de Walter Isaacson, Cititorul de semne și Munca e ușoară, cu oamenii e greu de Loredana Pădurean, Failure Is an Option: An Attempted Memoir de H. Jon Benjamin, Carlos Alcaraz. Omul din spatele zâmbetului de Mark Hodgkinson și Open: O autobiografie de Andre Agassi. El recomandă și documentarul despre Rafael Nadal de pe Netflix, pe care îl consideră o ilustrare a perseverenței și a capacității de a continua în condiții dificile. El însuși citește în principal cărți tipărite, dar folosește și formatul digital și obișnuiește să parcurgă mai multe volume în paralel, fiind atras în prezent de filosofia stoică și de ficțiunea istorică, după ani buni dedicați cărților de business și management.
Fady are doi copii, de 10 și 13 ani, și spune că păstrarea interesului pentru lectură este o provocare într-un mediu cu numeroase alte forme de conținut. Copiii săi nu au acces la rețelele sociale, dar folosesc tablete pentru școală. Familia le-a citit copiilor încă de când erau mici, aceștia au propriile biblioteci și își pot alege cărțile, iar școala le cere să citească o carte pe lună și să susțină un test pe baza ei. Chreih consideră că părinții trebuie să se adapteze generației actuale și să înțeleagă că informația poate fi consumată și prin alte formate, fără ca acestea să înlocuiască integral experiența lecturii. El crede că o carte bună nu oferă neapărat răspunsuri universale, ci poate căpăta sens în momente diferite ale vieții, pe măsură ce experiența schimbă felul în care este înțeleasă.
Educația și sănătatea, privite prin lentila datelor
Deși activează în domeniul sănătății, Chreih consideră că educația are o importanță fundamentală pentru dezvoltarea unei societăți și că problemele din acest sector sunt insuficient abordate în România. El spune că se implică, inclusiv prin timp și resurse personale, în organizații care susțin educația copiilor, mai ales în comunitățile dezavantajate social.
„Mi se pare pilonul central al oricărei națiuni.”
Fady Chreih, CEO Regina Maria
În opinia sa, dezbaterea despre educație este adesea dominată de emoții, fără suficiente discuții bazate pe date, obiective și rezultate măsurabile. Lipsa finanțării este o problemă, spune el, dar nu explică singură dificultățile sistemului. El consideră că România are nevoie de obiective mai clare și de o discuție consecventă despre rezultatele pe care vrea să le obțină în educație și sănătate, comparând situația cu modul în care funcționează o organizație, unde managerii trebuie să știe ce au de realizat și cum va fi evaluată performanța.
Ca exemplu de transparență a datelor, Chreih menționează un studiu realizat împreună cu specialiști de la Academia de Studii Economice, care a urmărit să reunească într-un singur document informațiile despre sursele de finanțare ale sistemului de sănătate din România. Studiul, realizat pe baza datelor din 2023 și prezentat în 2025, a arătat că peste jumătate dintre spitalele din România aveau un număr de pacienți mai mic decât numărul angajaților pentru care plăteau salarii. El spune că proiectul urmează să fie reluat folosind date mai recente, iar astfel de analize pot ajuta la înțelegerea modului în care sunt folosite resursele și la formularea unor politici publice mai bine fundamentate.
În ceea ce privește rețeaua Regina Maria, Chreih spune că obiectivul nu este doar tratarea bolilor, ci și creșterea accesului la servicii de prevenție. Este discutată o țintă de creștere a numărului de pacienți de la aproximativ 4,7 milioane în 2025 la 7,4 milioane până în 2030, ceea ce ar reprezenta o creștere de circa 57%. El explică faptul că această evoluție nu trebuie privită în contradicție cu misiunea de a contribui la o populație mai sănătoasă: își dorește ca oamenii să apeleze mai des la servicii medicale pentru prevenirea bolilor, înainte ca acestea să apară.
Reziliență, inteligență artificială și sensul succesului
Una dintre preocupările lui Chreih încă de la preluarea conducerii rețelei a fost construirea unei organizații capabile să reziste șocurilor externe. Potrivit acestuia, sistemele și procesele necesare pentru a face față unor crize au fost dezvoltate la Regina Maria înainte de pandemia de COVID-19, iar pandemia a reprezentat primul test major al acestei pregătiri. Ulterior, organizația a trebuit să gestioneze și alte situații dificile, inclusiv efectele războiului din Ucraina și ale crizelor economice. În opinia sa, reziliența nu se bazează doar pe capacitatea oamenilor de a reacționa într-un moment dificil, ci și pe existența unor procese clare și a unei echipe care poate lucra împreună pentru a găsi soluții.
Un alt element esențial este comunicarea directă. Chreih spune că a învățat, de-a lungul carierei, cât de important este ca problemele să fie discutate deschis, inclusiv atunci când conversațiile sunt dificile. Încrederea dintre echipe și acționari se construiește, în opinia sa, prin discuții oneste despre ceea ce nu funcționează și prin asumarea responsabilității pentru rezultatele promise. El respinge și ideea că fondurile mari de investiții urmăresc întotdeauna doar rezultate pe termen scurt, considerând că investitorii care vor să construiască valoare pe termen lung au interesul să dezvolte companii sustenabile, nu să le epuizeze resursele pentru un câștig imediat.
În privința inteligenței artificiale, Regina Maria are deja zeci de inițiative interne și peste 20 de proiecte în diferite departamente. Compania pune la dispoziția angajaților instrumente AI, iar CEO-ul spune că a încurajat personal adoptarea tehnologiei. Experiența implementării a arătat însă că accesul la instrumente nu garantează că oamenii știu să le folosească eficient, motiv pentru care această inițiativă trebuie tratată ca o transformare organizațională. Chreih consideră că organizația trebuie să înțeleagă mai întâi situația reală și abia apoi să decidă ce programe de formare sunt necesare, iar într-o companie care lucrează cu informații medicale sensibile, implementarea nu ar trebui să sară peste etapele unui astfel de proces.
O parte importantă a discuției a fost dedicată relației dintre carieră, bani și sensul personal. Chreih povestește că, la un moment dat, și-a alcătuit un tabel Excel cu lucrurile pe care și le dorea de la viață și l-a arătat soției sale. Lista cuprindea în principal obiective materiale și financiare, iar reacția acesteia l-a făcut să privească diferit felul în care își definea succesul. A continuat să urmărească unele dintre aceste obiective până când le-a îndeplinit, iar experiența l-a ajutat să înțeleagă că anumite lucruri pe care și le dorise când era mai tânăr nu îi mai aduceau aceeași satisfacție. El subliniază că nu îi judecă pe cei care își doresc astfel de lucruri, dar pentru el important a fost să ajungă la o altă înțelegere a ceea ce îl împlinește. Familia ocupă un loc central în această perspectivă: CEO-ul spune că împlinirea familiei sale contează mai mult decât orice rezultat profesional și că succesul nu poate fi redus la venituri, bunuri sau statut.
Sursa articol: https://hotnews.ro/ceo-ul-regina-maria-dezvaluie-lectia-care-i-a-schimbat-perspectiva-asupra-succesului-mi-am-pus-toate-dorintele-intr-un-tabel-excel-2392752
Sursa foto: MART PRODUCTION / Pexels

