miercuri, noiembrie 11, 2026
6.2 C
București

Cele două bombe de la temeliile piețelor: Care va exploda prima?

Investitorii își exprimă temerile că profiturile generate de inteligența artificială nu vor compensa sumele enorme investite. Cel mai mare risc ar putea proveni dintr-o sursă considerată, în mod eronat, sigură, conform unui articol publicat de Naftemporiki.

Promisiunile piețelor de IA

Piața de inteligență artificială a atras împrumuturi pentru a susține două mari promisiuni. Prima sugerează că va genera suficientă prosperitate pentru a justifica evaluările actuale și investițiile în centrele de date. A doua promisiune se referă la capacitatea guvernelor de a-și onora datoriile în mod constant.

Însă, îndoielile încep să apară în legătură cu ambele aspecte.

Pe de o parte, tehnologiile și infrastructura necesară depind de venituri care trebuie să fie disponibile la timp. Pe de altă parte, statele cu datorii mari se confruntă cu presiunea de a-și refinanța obligațiile, dar cu costuri mai mari.

Paradoxul constă în faptul că aceste două riscuri nu se manifestă în mod simultan. O scădere abruptă a sectorului de inteligență artificială ar putea reduce randamentele obligațiunilor guvernamentale, afectând bugetele. În schimb, o criză a datoriilor suverane ar putea crește costurile pentru toți, inclusiv pentru companiile care necesită constant capital pentru a susține inovația tehnologică.

Concluziile unei analize realizate de The Economist subliniază faptul că datoria suverană reprezintă o problemă majoră. Cu toate acestea, alte organizații atrag atenția asupra punctelor de intersecție dintre aceste amenințări.

Investițiile în IA și provocările financiare

Discuțiile despre inteligența artificială se transformă. Întrebările nu se mai limitează la cât de avansate vor deveni modelele sau câți angajați le vor utiliza, ci se concentrează pe profitabilitate: câți bani vor fi generați, pentru cine și în cât timp.

O tehnologie poate promite inovație, dar o investiție în aceasta poate fi riscantă. Nu este suficient să promită creșteri de productivitate în viitorul îndepărtat.

Banca pentru Reglementări Internaționale (BIS) a subliniat că nevoile de investiții în sectorul inteligenței artificiale sunt atât de mari încât se face tranziția de la fluxurile de numerar operaționale către împrumuturi, cu o importanță tot mai mare pentru capitalul privat. Succesul acestui boom depinde de confirmarea așteptărilor legate de profitabilitate.

Un exemplu relevant este cazul CoreWeave, care demonstrează cât de repede se poate schimba percepția investitorilor. Randamentul obligațiunilor sale pe cinci ani a crescut la aproximativ 15%, de la 10% în luna iulie, iar acțiunile sale au pierdut aproape o treime din valoare într-o perioadă de o lună.

Mesajul este clar: piața cere acum recompense mult mai mari pentru a susține aceleași riscuri de investiție.

Relațiile financiare în ecosistemul IA

Vulnerabilitatea nu se limitează doar la nivelul datoriei, ci se extinde și la relațiile dintre cei care o finanțează.

În ecosistemul inteligenței artificiale, o companie poate investi într-o altă firmă, care folosește fondurile pentru a achiziționa putere de calcul sau echipamente de la prima. Astfel, investițiile, comenzile și angajamentele de venituri viitoare conectează bilanțurile acestor entități.

Aceasta nu transformă automat tranzacțiile în probleme. Totuși, diversificarea riscurilor poate fi mai mică decât pare.

O analiză recentă a FMI subliniază că aceste relații financiare ciclice, împreună cu obsolescența tehnologică și concentrarea pieței, pot amplifica impactul unui șoc în cazul în care veniturile sau creșterile de productivitate nu se ridică la așteptări. Deși FMI consideră că riscurile sunt gestionabile, avertizează că efectul de levier și interdependențele pot crea vulnerabilități.

Împrumuturile „din umbră”

O altă analiză realizată de cercetătorii BIS examinează aspectele legate de finanțarea extrabilanțieră.

Un centru de date poate fi deținut de un vehicul de investiții separat, care se împrumută pe baza unor acorduri pe termen lung pentru utilizarea infrastructurii de la un grup tehnologic.

Cercetătorii descriu aceste angajamente ca forme de „împrumuturi din umbră”, care leagă mai strâns grupurile tehnologice de fondurile de capital privat și de companiile de asigurări.

Banca Rezervei Australiei adaugă o altă vulnerabilitate: decalajul dintre datorie și echipamentele finanțate. Obligațiunile cu scadențe de 20 sau 30 de ani pot susține investiții în echipamente cu o durată de viață economică incertă, iar tehnologiile pot deveni învechite cu mult înainte de expirarea împrumutului.

Paradoxul datoriilor și al inflației

Aici apare paradoxul. Dacă investițiile în centrele de date încetinesc, cererea de capital va scădea. Dacă așteptările de creștere și inflație se diminuează, băncile centrale ar putea avea oportunitatea de a reduce ratele dobânzilor.

Astfel, obligațiunile guvernamentale ar putea beneficia simultan de căutarea siguranței și de așteptarea unor costuri mai mici ale capitalului.

Acest tip de mișcare a fost deja observat. Reuters a analizat revenirea investitorilor către obligațiunile guvernamentale în contextul neliniștilor generate de inteligența artificială. Financial Times a observat, de asemenea, o tendință similară în direcția obligațiunilor guvernamentale americane, pe măsură ce îndoielile privind boom-ul tehnologic cresc.

Pentru un guvern, scăderea randamentelor nu șterge datoria, dar reduce costul noilor împrumuturi și al refinanțării. O corecție a pieței bursiere poate oferi astfel un avantaj fiscal.

Dilemele băncilor centrale

Totuși, această relație nu este una garantată. Dacă inflația rămâne ridicată, băncile centrale pot întâmpina dificultăți în a reduce ratele dobânzilor chiar și în perioada de încetinire economică. Dacă investitorii își pun la îndoială credibilitatea guvernelor, aceștia ar putea solicita randamente mai mari în schimbul împrumuturilor, în ciuda unei economii slăbite.

The Economist recunoaște un scenariu extrem: o recesiune profundă ar reduce veniturile fiscale și ar crește cheltuielile sociale, adâncind problemele bugetare existente. În acest caz, ratele dobânzilor pe termen scurt ar putea scădea, în timp ce randamentele pe termen lung ar putea crește din cauza temerilor legate de datoria publică.

Această coexistență nefavorabilă nu reprezintă scenariul de bază, dar ilustrează de ce afirmația că „probabil nu ambele” ar trebui să fie înțeleasă ca o posibilitate reală a manifestării simultane a celor două riscuri.

Datoria publică ca principală amenințare

O prăbușire a evaluărilor companiilor din sectorul tehnologic ar genera pierderi semnificative. O criză de încredere în obligațiunile guvernamentale ar putea afecta însăși structura prin care economia este evaluată și finanțată.

În cel mai recent raport privind stabilitatea financiară, FMI subliniază că o creștere bruscă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale ar putea exercita presiune asupra evaluărilor altor active și ar putea diminua valoarea obligațiunilor folosite ca garanții în tranzacții. De asemenea, FMI avertizează că o creștere a emisiunii de datorii bazate pe inteligența artificială ar putea concura cu guvernele pentru același capital de investiții.

Acesta este punctul comun al celor două narațiuni: atât guvernele, cât și companiile de tehnologie depind de finanțare dintr-o piață din ce în ce mai exigentă.

Până acum, investitorii puteau spera că, în cazul în care promisiunile inteligenței artificiale nu se materializează, vor găsi refugiu în datoria publică. O posibilitate cu adevărat periculoasă este că vor avea nevoie de acest refugiu exact în momentul în care încep să-și piardă încrederea în stabilitatea acesteia.

Sursa articol: https://hotnews.ro/cele-2-bombe-de-la-temeliile-pietelor-care-va-exploda-prima-2383989

Sursa foto: AlphaTradeZone / Pexels

Articole fresh:

Deputatul PNL Muraru îl acuză pe Nicușor Dan că a sabotat guvernarea PNL-USR

Deputatul PNL Alexandru Muraru a reacționat vehement după conferința...

Legea 544/2001 interzice autorităților să blocheze accesul presei la conferințele publice

Președintele Nicușor Dan a decis să îi interzică jurnalistului...

Nicușor Dan respinge ideea că nu și-ar respecta angajamentele față de alegători

Președintele Nicușor Dan a respins marți seară, în cadrul...

Opțiuni de tratament în oncologie și importanța personalizării terapiei

Un diagnostic oncologic aduce, de obicei, multe întrebări: ce...

PSD ia în calcul reducerea numărului de județe din România în cadrul reformei administrative

Reforma administrativ-teritorială pe care o pregătește PSD vizează nu...
Diverse noutati:
web design itexclusiv.ro