Cu un secol în urmă, Regina Maria călătorea prin Statele Unite cu un tren special, fiind primită la Casa Albă și transformând o țară puțin cunoscută americanilor într-un subiect de interes media, iar numele ei a fost simbolic legat de harta New York-ului. Președintele Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru vor participa, în cadrul vizitei lor la New York pentru Adunarea Generală a ONU, la inaugurarea „The Queen Marie of Romania Corner”, situată la intersecția dintre East 38th Street și Third Avenue din Manhattan. Acest gest marchează 100 de ani de la turneul american din 1926, una dintre cele mai impresionante acțiuni de diplomație publică din istoria României.
Inaugurarea ceremoniei
Evenimentul va avea loc luni, 21 septembrie, la ora locală 18:30, echivalent cu 01:30 marți, ora României, și este inclus în programul vizitei președintelui la New York. Denumirea „Queen Marie of Romania Corner” a fost oficializată de autoritățile newyorkeze pentru această intersecție printr-o lege locală ce va intra în vigoare în 2026.
Impactul vizitei Reginei Maria
Faptul că, după un secol, numele unei regine române apare pe o placă stradală în Manhattan poate părea un simplu gest comemorativ, însă povestea din spatele acestuia este mult mai captivantă. Regina Maria nu a călătorit în Statele Unite doar pentru a efectua o vizită oficială, ci a folosit faima sa, interesul presei americane și interacțiunea directă cu publicul pentru a crește vizibilitatea României într-o mare putere mondială.
În 1926, Regina era deja o personalitate internațională bine cunoscută, imaginea sa fiind asociată cu spitalele și ajutorul oferit în timpul Primului Război Mondial. După război, a participat la Conferința de Pace de la Paris în 1919 pentru a susține interesele României, unde l-a cunoscut pe Samuel Hill, un om de afaceri american care a avut un rol crucial în călătoria ei.
Conform HistoryLink, Maria era extrem de populară în anii ’20, publicând articole și cărți, fiind chiar pe coperta revistei Time în august 1924. Samuel Hill a invitat-o să participe la inaugurarea viitorului Maryhill Museum of Art, unde Regina a prezidat ceremonia din 3 noiembrie 1926, în fața a aproximativ 2.000 de persoane, inclusiv 400 de copii.
Călătoria ei, începută pe 18 octombrie 1926 alături de principele Nicolae și principesa Ileana, nu s-a limitat la o simplă vizită la muzeu. Regina a desfășurat un turneu transcontinental, vizitând New York și Washington, unde a fost primită de președintele Calvin Coolidge, călătorind apoi cu un tren special, însoțită de o presă care o urmărea constant.
Diplomația publică a Reginei Maria
Scopul călătoriei depășea curiozitatea față de America; Regina Maria a dorit să înfățișeze România și să o facă cunoscută, un obiectiv pe care l-a numit „a pune România pe hartă”. Această expresie reflectă bine ce astăzi numim diplomație publică: utilizarea notorietății pentru a atrage interes și simpatie față de țara pe care o reprezenta.
Istoricul Adrian-Silvan Ionescu, autor al volumului „Regina Maria și America”, consideră că Regina a reușit „să-și facă țara cunoscută nu doar în cercuri guvernamentale, ci și în rândul întregii populații americane” și a adăugat că impactul vizitei a fost atât de puternic încât „a făcut mai mult pentru țară decât întreaga activitate a diplomației românești” de la acea vreme.
Turneul a fost și un spectacol mediatic, Regina apărând în ținute elegante sau costume tradiționale românești, scriind despre America și interacționând cu diverse segmente ale publicului. La Seattle, de exemplu, presa locală i-a urmărit programul minut cu minut, iar Seattle Post-Intelligencer a publicat zece articole despre vizita sa într-o singură zi.
Maria a devenit astfel un simbol al „soft power”-ului, având capacitatea de a atrage atenția asupra României. În timpul călătoriei, nu toate evenimentele au fost ceremoniale; de exemplu, în Longview, Regina a dorit să viziteze o mare exploatare de cherestea, ceea ce a întârziat sosirea sa la Seattle cu patru ore, stârnind iritarea oficialilor.
La Maryhill, Regina a adus cu ea cadouri constând în obiecte personale, ceramică populară, icoane și textile, contribuind astfel la colecțiile muzeului, care își va marca centenarul prin expoziții legate de România în 2026.
Această continuitate este semnificativă, deoarece turneul Reginei nu a lăsat în urmă doar amintiri și articole de presă, ci și urme materiale în Statele Unite. Obiectele românești sunt încă expuse la Maryhill, iar muzeul își leagă identitatea de vizita din 1926.
Totuși, programul turneului era obositor, iar între organizatori existau conflicte. Istoricul notează că Regina Maria se simțea uneori epuizată după zile întregi de apariții publice, ceea ce face călătoria și mai interesantă. Nu a fost o simplă excursie ceremonială, ci o combinație de politică, imagine și curiozitate personală.
Dan Dimăncescu, autor al volumului „Queen Marie in America: My Glorious Adventure”, descrie turneul ca o călătorie din Atlantic până în Pacific, în care Regina a întâlnit muncitori, oameni de afaceri și politicieni, având un impact semnificativ asupra percepției României în rândul americanilor. Aproximativ un milion de oameni au văzut-o direct, iar altele milioane au urmărit vizita prin radio și presă.
Impactul său nu poate fi cuantificat în tratate sau acorduri, dar a creat o vizibilitate importantă pentru România. Astfel, o țară mică din estul Europei a fost, timp de săptămâni, asociată în media americană cu una dintre cele mai cunoscute personalități ale vremii.
Astfel, centenarul are o relevanță aparte. În prezent, discutăm despre brandingul de țară și diplomația publică ca instrumente sofisticate, dar Regina Maria le utiliza deja acum un secol, transformându-și imaginea personală într-o oportunitate de promovare a culturii românești.
Prin urmare, gestul de la New York are o semnificație istorică. În 1926, Maria dorea să „pună România pe hartă”, iar în 2026, numele ei va apărea pe o mică porțiune din harta Manhattanului. Centenarul nu celebrează doar o vizită remarcabilă, ci și un moment în care România a reușit să intre în discuția publică americană printr-o combinație unică de personalitate, presă și diplomație.
Faptul că Maryhill continuă să expună obiectele aduse de Maria și că New York îi onorează numele pe o intersecție arată că turneul a lăsat o amprentă nu doar în memoria românească, ci și în conștiința americană.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/acum-100-de-ani-regina-maria-a-plecat-sa-puna-romania-pe-harta-in-america-ce-a-ramas-din-cel-mai-spectaculos-turneu-diplomatic-romanesc
Sursa foto: Inquam Photos
