Aproape 20% din gospodăriile românești se află sub limita sărăciei după ce au plătit facturile la energie, conform unui raport recent. Specialiștii avertizează că situația se va agrava în absența unor măsuri adecvate. Care sunt soluțiile propuse?
Problema sărăciei energetice
Sărăcia energetică devine o realitate tot mai gravă pentru români, pe fondul creșterii facturilor și al inflației care afectează veniturile, relevă un studiu efectuat de Asociația Energia Inteligentă. Conform datelor, 37% dintre cetățeni alocă mai mult de 10% din bugetul lunar pentru energie, plasând România pe locul doi în Uniunea Europeană, după Bulgaria, care are 40% din populație în aceeași situație.
„Uniunea Europeană măsoară oficial sărăcia energetică prin indicatori precum «incapacitatea de a menține locuința adecvat încălzită». Dar acest indicator surprinde doar vârful aisbergului. Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arată altceva, familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli – hrană, sănătate, educație. Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare”, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Acesta subliniază că o familie poate beneficia de căldură, dar poate renunța la vacanțe sau economii, ceea ce pe termen lung generează vulnerabilitate economică și tensiune socială.
Divergențe între țările europene
Există diferențe semnificative în ceea ce privește cheltuielile pentru energie de la o țară la alta în cadrul Uniunii Europene. În regiunile estice și sud-estice (Bulgaria, România, Grecia), între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie mai mult de 10% din venitul lor pe energie. Această situație este agravată de veniturile reduse și de infrastructura slabă, cum ar fi locuințele prost izolate și sistemele de încălzire ineficiente.
În contrast, în sudul Europei, cum ar fi Spania și Portugalia, problema este generată nu doar de venituri, ci și de calitatea locuințelor și de fluctuațiile prețurilor energiei. Aproximativ 20–25% din gospodării depășesc pragul de 10% din buget dedicat energiei.
În regiunile nordice și vestice (Finlanda, Danemarca, Luxemburg), proporția scade la 5–10%, nu pentru că energia ar fi mai ieftină, ci datorită veniturilor mai mari, eficienței energetice superioare a clădirilor și sistemelor sociale bine dezvoltate.
„Aceasta nu mai este doar o diferență economică. Este o fractură structurală în interiorul Uniunii”, completează Chisăliță.
Perspective sumbre pentru viitor
Media Uniunii Europene indică faptul că aproximativ 17-20% dintre gospodării resimt o presiune constantă asupra bugetului după plata facturilor energetice. Această proporție ar putea crește la 23-25% în anii următori, din cauza inflației care depășește creșterea salariilor reale și a instabilității prețurilor la energie.
„O Europă cu 25% din populație în risc de sărăcie devine mai fragmentată politic, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism. Sărăcia energetică și presiunea costului vieții alimentează partide anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste. În state din Est și Sud, unde povara energetică este mai mare, tensiunile pot crește mai rapid. UE devine mai greu de guvernat, iar consensul asupra politicilor externe devine mai fragil”, explică un specialist în domeniu.
Impactul asupra gospodăriilor din România
Aproximativ 21,1% dintre gospodăriile din România se află sub pragul de sărăcie după plata facturilor pentru energie, conform raportului pentru 2025 publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), un think-tank asociat Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Această situație evidențiază impactul semnificativ al costurilor energetice asupra nivelului de trai și confirmă că problema rămâne o provocare majoră în contextul actual.
Experții afirmă că sărăcia energetică afectează în special zonele rurale și locuințele individuale, iar vulnerabilitatea energetică este influențată de factori precum veniturile mici, locuințele ineficiente energetic și accesul limitat la tehnologie modernă.
De asemenea, raportul ORSE subliniază că aproape 43% dintre gospodării folosesc butelii de gaz pentru gătit, în special acolo unde nu există rețele de gaz natural, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetelor. „Având în vedere amploarea acestei practici, includerea cheltuielilor cu butelia de gaz în analiza costurilor energetice oferă o imagine mai fidelă asupra presiunii reale asupra bugetelor gospodăriilor”, susțin specialiștii ORSE.
Dacă aceste costuri sunt incluse în calcul, proporția gospodăriilor care cad sub pragul de sărăcie materială după plata facturilor energetice crește la 22,4%. În absența unor politici de dezvoltare a infrastructurii și acces la resurse energetice moderne, gospodăriile care depind de butelii rămân expuse riscurilor ridicate de vulnerabilitate, cu efecte negative asupra calității vieții.
Propunerile experților ORSE
„Combaterea sărăciei energetice nu poate fi realizată doar prin măsuri temporare asupra facturilor. Este nevoie de politici structurale: investiții în eficiența energetică a locuințelor, acces la tehnologii moderne și soluții energetice adaptate comunităților locale”, afirmă George Jiglău, coordonator ORSE.
Raportul subliniază că abordarea eficientă a sărăciei energetice necesită politici publice structurale, printre care:
- crearea unui sistem național integrat de date privind sărăcia energetică;
- îmbunătățirea cooperării între instituții și sectorul energetic;
- consolidarea grupului interministerial pentru sărăcie energetică;
- politici diferențiate în funcție de tipul vulnerabilității și definirea nevoilor energetice minime;
- extinderea instrumentelor de sprijin, precum cardul de energie;
- consolidarea ghișeelor unice pentru asistență locală;
- promovarea soluțiilor comunitare și a autonomiei energetice locale.
Experții ORSE subliniază importanța abordării atât a cauzelor structurale ale vulnerabilității energetice, cât și a situațiilor de criză care pot afecta rapid gospodăriile, în contextul unor șocuri pe piața energiei.
Condițiile de trai precare ale românilor
Conform unei evaluări efectuate de Asociația Energia Inteligentă în parteneriat cu Ministerul Energiei, în România, în anul 2024, existau 5.494 de gospodării fără acces la energie electrică. Această situație afectează 11.611 de persoane, dintre care 4.777 sunt copii. Dintre acestea, 87% nu au cadastru, ceea ce îngreunează soluționarea problemei.
De asemenea, 64% dintre persoanele care locuiesc în aceste case au venituri sub minimul național, ceea ce face dificilă chiar și racordarea lor la o rețea de distribuție. În 53% din cazuri, accesul la aceste imobile este complicat, iar în 10% dintre ele nu există drumuri de acces.
Încălzirea cu lemne, o soluție pentru multe gospodării
În plus, aproximativ 3,5 milioane de gospodării din România, ceea ce reprezintă jumătate din total, se încălzesc cu lemne de foc. Dintre acestea, 7.300 sunt locuite de familii vulnerabile, pentru care încălzirea reprezintă o provocare majoră. Județele Teleorman și Bacău au cele mai multe gospodării care folosesc sobe pe lemne, iar acestea sunt locuite de persoane care trăiesc la limita sărăciei.
În contrast, județele Argeș, Bihor, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Neamț, Satu Mare, Vâlcea și Vrancea au cel mai mic număr de gospodării vulnerabile, sub 100.
Sursa articol: https://hotnews.ro/saracia-invizibila-a-clasei-medii-inferioare-clasamentul-european-in-care-romania-ocupa-un-loc-de-la-coada-2364141
Sursa foto: Inquam Photos
