Donald Trump a avut în această săptămână două oportunități de a-și reafirma influența pe plan internațional, printr-un discurs la Adunarea Generală a ONU și o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping la Casa Albă. În ciuda unui discurs energic despre puterea Statelor Unite și a unei întâmpinări grandioase pentru liderul chinez, rezultatele obținute au fost mai modeste decât s-ar fi așteptat.
Un raport realizat de Reuters subliniază că președintele american se confruntă cu o tot mai mare opoziție pe plan extern, în contextul în care conflictul cu Iranul afectează atât economia americană, cât și popularitatea sa. În luna noiembrie urmează alegerile pentru Congres, care ar putea să-i limiteze și mai mult manevrele politice.
Întâlnire cu Xi, dar fără progrese semnificative
Vizita lui Xi Jinping la Washington a fost marcată de ceremonii elaborate, însă nu a adus soluții concrete pentru disputele majore dintre cele două țări, cum ar fi comerțul, Taiwanul și competiția în domeniul tehnologiilor de inteligență artificială. Cel mai palpabil rezultat pare a fi prelungirea cu două luni a armistițiului comercial dintre Statele Unite și China.
În fața presei, Trump a evitat să se confrunte direct cu Xi. Conform informațiilor din presa de stat chineză, în discuțiile private, liderul chinez i-a cerut lui Trump să nu susțină independența Taiwanului, insula fiind un subiect sensibil în relațiile bilaterale.
Tonul mai rezervat al lui Trump este o schimbare față de amenințările tarifare din trecut adresate Beijingului. Această modificare poate fi explicată și prin faptul că China deține un control semnificativ asupra resurselor de pământuri rare, esențiale pentru industria tehnologică și auto, demonstrând că poate restrânge exporturile ca reacție la presiunile americane.
„Trump se vede readucându-ne într-o lume în care cel puternic are dreptate. Dar este remarcabil cât de nesigur devine în fața lui Xi Jinping și a puterii în creștere a Chinei”, a declarat Brett Bruen, fost consilier de politică externă în administrația Obama.
Conflictul cu Iranul domină agenda
În toată această săptămână diplomatică, războiul cu Iranul, început de SUA și Israel pe 28 februarie, a fost un subiect central. Conflictul a durat aproape șapte luni, afectând aprovizionarea cu energie și extinzându-se în alte regiuni, inclusiv Yemen și ruta maritimă din Marea Roșie.
În discursul său de la ONU, Trump a apărat acțiunile împotriva Iranului, amenințând din nou că va „anihila” regimul de la Teheran dacă nu acceptă un acord. El a afirmat că „America s-a întors” și că este mai puternică ca niciodată.
În ciuda presiunilor militare și economice, Iranul continuă să reziste. Pentru Trump, acest război a devenit o provocare majoră în al doilea său mandat, prețurile la benzină crescând, iar conflictul fiind nepopular chiar și în rândul propriilor susținători.
Un oficial de la Casa Albă a respins ideea că politica externă a președintelui ar fi ajuns într-un impas, subliniind că discursul de la ONU a evidențiat realizările administrației în protejarea intereselor americane, inclusiv împiedicarea Iranului de a obține arme nucleare. Teheranul susține că programul său nuclear are scopuri pașnice.
Opoziția internațională față de Trump se amplifică
Refuzul față de cererile lui Trump devine din ce în ce mai evident și în relația cu aliații săi. Majoritatea partenerilor europeni și asiatici au refuzat să se implice în războiul cu Iranul, care a fost inițiat fără consultarea lor, conform Reuters. De asemenea, presiunile asupra Rusiei și Ucrainei pentru un armistițiu limitat nu au adus progrese notabile.
La Adunarea Generală a ONU, unii lideri au criticat abordarea bazată pe forță, chiar dacă nu l-au menționat direct pe Trump. Emmanuel Macron a avertizat cu privire la riscurile unei întoarceri la „legea junglei”. Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a condamnat intervențiile externe în alegerile din țara sa, afirmând: „Nu avem nevoie de portavioane care să ne patruleze apele. Avem nevoie de cooperare pentru a opri fluxul de arme și bani care alimentează criminalitatea.”
Casa Albă argumentează că anumite declarații publice ale liderilor străini nu reflectă ceea ce aceștia discută cu Trump în privat. „Președintele nu este preocupat de demonstrații de imagine, ci de rezultate”, a afirmat oficialul citat de Reuters.
Trump a reușit să obțină și un acord pentru extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, însă acest lucru rămâne departe de obiectivul său inițial de a revendica teritoriul.
Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, a rezumat această schimbare de atmosferă: „Acum un an, puține țări îndrăzneau să se opună lui Trump. Acum, Canada, Europa, China, Iranul, Rusia și altele sunt tot mai dispuse să spună nu.”
În discursul său de la ONU, Trump a comentat și despre influența sa, propunând liderilor să folosească termenul „superinteligență” pentru inteligența artificială și adăugând: „Să vedem dacă am vreo putere. Poate că da, poate că nu. Vom afla destul de curând.”
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/saptamana-in-care-trump-a-vrut-sa-si-arate-muschii-dar-i-au-iesit-la-iveala-limitele
Sursa foto: Inquam Photos
