sâmbătă, noiembrie 21, 2026
9.7 C
București

Grecia, Turcia și România concurează pentru a înlocui gazul rusesc în Europa de Sud-Est

Aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an urmează să dispară din Europa Centrală și de Sud-Est până în 2027, iar Grecia, Turcia și România se află deja într-o cursă pentru a umple acest gol. Analiza S&P Global Energy, prezentată de Anna Galtsova, directoarea de cercetare în domeniul gazelor naturale pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, trasează cu precizie avantajele și slăbiciunile fiecărui competitor. Materialul a fost realizat cu sprijinul Rador Radio România și preia date publicate de Energygame.gr.

Grecia: de la capăt de rețea la poartă regională

Transformarea Greciei dintr-o piață periferică, aflată la capătul unui traseu de transport al gazului rusesc, într-un punct de tranzit pentru combustibilul non-rusesc este documentată atât de S&P Global Energy, cât și de un raport recent al Grant Thornton. Acesta din urmă înregistrează o creștere de 169% a exporturilor de gaze naturale din Grecia către nord în primele nouă luni ale anului 2026. Infrastructura care susține această schimbare cuprinde terminalele de la Revythousa și Alexandroupoli, conducta TAP — pusă în funcțiune în 2021 — și conducta greco-bulgară IGB, operațională din 2022. La acestea se adaugă Platforma de tranzacționare a gazelor naturale a Bursei de Energie din Grecia (HEnEx), activată tot în 2022, pe care volumele tranzacționate au crescut cu 30% față de 2026, de la începutul anului curent.

Ambiția Greciei de a deveni un hub de gaze naturale datează din 2009–2010, când conflictul dintre Rusia și Ucraina privind tarifele de tranzit a perturbat fluxurile de gaz și a afectat direct Bulgaria și Grecia. Atunci a fost propusă pentru prima dată ideea FSRU-ului de la Alexandroupoli, decizia finală de investiție urmând să fie luată zece ani mai târziu. Potrivit S&P Global Energy, expirarea contractelor pe termen lung pentru gazul rusesc, prevăzută pentru 2027, va crea condițiile pentru o creștere suplimentară a activității de tranzacționare pe HEnEx, cu potențialul de a transforma această platformă într-un punct de referință care să dicteze prețurile gazului pentru întreaga regiune a Europei Centrale și de Sud-Est.

Un avantaj distinct al Greciei, subliniat de S&P Global Energy, este ratingul ridicat al pieței sale de gaze în evaluarea anuală a traderilor, situându-se peste Ungaria, Bulgaria, Slovenia și — în mod semnificativ — peste România și Turcia, care înregistrează scoruri foarte scăzute, în special în ceea ce privește cadrul de reglementare. Maturitatea și funcționarea armonioasă a pieței elene reprezintă elemente esențiale pentru actorii comerciali care caută acces transparent și reguli previzibile.

Cu toate acestea, principalul dezavantaj al Coridorului Vertical promovat de Grecia rămâne acumularea de tarife la fiecare frontieră traversată — fenomenul cunoscut drept „pancaking”. Testul de viabilitate realizat de S&P pentru livrările de gaz către Ungaria, considerată o piață-trofeu pentru toți cei trei competitori, ilustrează diferențele de cost. Pentru anul gazier 2026/27, transportul gazului românesc din Marea Neagră este estimat la 2,27 euro pe megawatt-oră. Traseul prin TurkStream, Bulgaria și Serbia — care vizează gazul rusesc — costă 3,04 euro/MWh. GNL-ul de la Revythousa, transportat prin Bulgaria și România, ajunge la 4,43 euro/MWh. De la Alexandroupoli, prin rețeaua DESFA, costul urcă la 5,85 euro/MWh, iar prin IGB, Bulgaria și România, la 7,51 euro/MWh.

Coordonarea operatorilor de sisteme și politica tarifară sunt, prin urmare, factori critici pentru viabilitatea Coridorului Vertical. Alexandros Exarchou, șeful grupului AKTOR și al Atlantic SEE LNG, a acordat recent un interviu pentru S&P Global Energy în care a abordat această problemă:

„trebuie făcut mai mult”

Alexandros Exarchou, șeful grupului AKTOR și al Atlantic SEE LNG

Exarchou se referea la acordul din luna martie a anului trecut dintre operatorii de rețea și Comisia Europeană, pe care l-a considerat important, dar insuficient. Tot el a semnalat, potrivit Energygame.gr, că posibilitatea Turciei de a amesteca GNL american cu gaz rusesc reprezintă un risc major pentru Coridorul Vertical.

Turcia: resurse ample, transparență redusă

Potrivit analizei S&P Global Energy, punctele forte ale Turciei rezidă în poziția sa geografică între principalele țări producătoare, în rețeaua extinsă de conducte și în infrastructura pentru importul de GNL. Sistemul turcesc are acces la gaz transportat prin conducte din Rusia, Azerbaidjan și Iran, precum și la piața internațională de GNL. Turcia dispune în prezent de cinci FSRU și are în plan un terminal suplimentar, ceea ce îi sporește flexibilitatea în fața fluctuațiilor sezoniere mari ale consumului.

Anna Galtsova a arătat că Ankara poate combina aprovizionările din surse diverse cu producția internă în creștere, creând astfel marjă și pentru reexporturi. Totuși, dimensiunea mare a pieței interne funcționează simultan ca sursă de putere și ca limitare: S&P estimează că diferența dintre cerere și acoperirea prin producție internă și contracte pe termen lung se situează, în medie, la aproximativ 15 miliarde de metri cubi pe an în următorii cinci ani. Analiza subliniază importanța pe care o au noile contracte ale companiei naționale de gaze BOTAŞ cu Rusia — pentru aceleași cantități — și cu Iranul, eventual pentru volume mai mici, deoarece condițiile acestor acorduri vor influența costul mixului turcesc și competitivitatea exporturilor.

Slăbiciunea majoră a Turciei rămâne transparența limitată a pieței și necesitatea de a demonstra că gazul exportat către UE nu este de origine rusă. S&P identifică drept factor decisiv rigurozitatea controalelor privind proveniența gazului la granița dintre Turcia și Bulgaria. În evaluarea comparativă a huburilor de comercializare realizată de agenție, Turcia ocupă ultimul loc dintre cele unsprezece piețe analizate, la distanță considerabilă față de Grecia.

România: producător emergent cu un avantaj limitat în timp

România joacă un rol dublu în această ecuație regională: este componentă esențială a Coridorului Vertical, prin care GNL american pleacă din Grecia spre Moldova și Ucraina pe ramura estică, respectiv spre Ungaria și Slovacia pe ramura vestică, dar se prezintă totodată ca rival al proiectului. Zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, a cărui intrare în exploatare comercială este preconizată pentru 2027, urmează să transforme România într-un producător și exportator-cheie de gaze în regiune.

Conform estimărilor S&P Global Energy, capacitatea Neptun Deep va ajunge la aproape 17 miliarde de metri cubi pe an spre sfârșitul deceniului, față de o cerere internă de aproximativ 11 miliarde de metri cubi. Excedentul rezultat ar urma să facă din România un furnizor principal pentru Ucraina, Moldova și, parțial, Ungaria, reducând astfel accesul acestor piețe la aprovizionarea prin alte rute, inclusiv prin Coridorul Vertical grec. Avantajul competitiv al României are însă un orizont temporal clar: producția din Neptun Deep este preconizată să scadă către 2040, iar marja de export se va reduce drastic.

În concluzie, potrivit analizei S&P Global Energy, oportunitatea deschisă de sistarea livrărilor de gaz rusesc impune Greciei o orientare comercială susținută. Piețele din Bulgaria și din Balcanii de Vest sunt considerate de agenție zona cea mai avantajoasă pentru Grecia, iar accesul la piață, transparența și flexibilitatea importurilor de GNL rămân atuuri reale ale „alternativei grecești”. Capacitatea de a oferi un cost total competitiv până la destinația finală va fi însă factorul decisiv pentru transformarea acestor avantaje în exporturi stabile prin Coridorul Vertical.

Sursa articol: https://hotnews.ro/cine-umple-golul-lasat-de-gazul-rusesc-grecia-mizeaza-pe-coridorul-vertical-romania-si-turcia-isi-joaca-atuurile-2399598

Sursa foto: Beyond My Ken / Wikimedia Commons / CC BY-SA 4.0

Articole fresh:

Directorul sportiv al Oțelului, furios după înfrângerea cu CFR Cluj: „A fost un meci negru”

Cristian Sîrghi, directorul sportiv al Oțelului Galați, în vârstă...

Washington Post: Jason Miller, consilier Trump, a încasat 15 milioane de dolari într-un an, inclusiv de la România

Documente financiare depuse într-un dosar de pensie alimentară arată...

Evenimente culinare în București și deschiderea Târgului de Crăciun la Cluj

Weekendul acesta aduce o serie de evenimente culinare și...

S&P 500 și Nasdaq, cea mai slabă săptămână din ultimul an, în ciuda listării Anthropic

Principalii indici bursieri americani se îndreptau vineri seară spre...

Bolojan recunoaște că nu toate deciziile din mandatul de premier au dat roade

Ilie Bolojan, fostul prim-ministru și președintele PNL, a recunoscut...
Diverse noutati:
web design itexclusiv.ro