CSM a transmis președintelui Nicușor Dan și guvernului concluziile chestionarului în care judecătorii au evidențiat alte probleme ale justiției în afară de cele menționate de Recorder.

Rezultatele sondajului CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a efectuat un sondaj detaliat printre judecătorii din întreaga țară pentru a evalua opiniile acestora referitoare la problemele actuale ale sistemului judiciar. Sondajul a scos în evidență o serie de îngrijorări majore exprimate de magistrați, care nu au fost incluse în rapoartele anterioare. Dintre rezultatele cele mai semnificative, s-a constatat că un procent considerabil de judecători percep volumul excesiv de muncă și lipsa resurselor umane și materiale adecvate ca fiind principalele bariere în calea eficienței actului de justiție. Mulți respondenți au subliniat, de asemenea, necesitatea unei reforme structurale care să aducă îmbunătățiri în infrastructura tehnologică și logistică a instanțelor. În ceea ce privește aspectele de integritate, sondajul a relevat că transparența deciziilor interne și independența față de influențe externe sunt teme de preocupare pentru o parte semnificativă a magistraților. Aceste descoperiri au fost prezentate președintelui Nicușor Dan și guvernului, evidențiind urgența unor acțiuni rapide și eficiente pentru a aborda aceste probleme critice semnalate de cei care activează zi de zi în domeniul justiției.

Problemele identificate de către judecători

Judecătorii au scos la iveală o serie de probleme care afectează funcționarea justiției dincolo de cele incluse în raportul Recorder. O preocupare majoră este asociată cu suprasolicitarea instanțelor, care se confruntă cu un număr din ce în ce mai mare de cazuri, fără o creștere corespunzătoare a personalului. Această situație a generat întârzieri semnificative în soluționarea cazurilor și a exercitat o presiune constantă asupra judecătorilor, afectând calitatea actului de justiție. De asemenea, lipsa resurselor materiale, cum ar fi echipamentele tehnice și infrastructura inadecvată, a fost menționată ca un factor limitativ pentru eficiența sistemului judiciar.

Un alt aspect critic evidențiat este necesitatea de formare continuă pentru judecători și personalul auxiliar, care să le permită să se alinieze la evoluțiile legislative și tehnologice. Această carență în formare contribuie la o aplicare inegală a legii și la dificultăți în interpretarea noilor reglementări. În plus, mulți judecători au semnalat o urgență în a îmbunătăți comunicarea și colaborarea între diferitele niveluri ale sistemului judiciar, pentru a asigura coerența în aplicarea normelor și procedurilor.

Problemele legate de integritate și independență judiciară au fost, de asemenea, puncte delicate semnalate de magistrați. Influențele externe asupra deciziilor judecătorești și presiunile politice sunt percepute ca amenințări directe la adresa imparțialității justiției. În acest context, judecătorii au solicitat instituirea de mecanisme mai clare și transparente de apărare a independenței lor, precum și măsuri concrete pentru a preveni și sancționa eventualele ingerințe nejustificate. Aceste provocări subliniază necesitatea unei reforme profunde și cuprinzătoare a sistemului judiciar, care să abordeze atât aspectele structurale, cât și cele ce vizează integritatea profesională.

Discrepanțe față de raportul Recorder

Rezultatele sondajului CSM au evidențiat discrepanțe semnificative față de raportul Recorder, publicat anterior, care a atras atenția asupra unor aspecte critice ale sistemului judiciar. În timp ce raportul Recorder a pus accent pe problemele legate de corupție și influența politică, sondajul CSM a evidențiat dificultățile operaționale și lipsa resurselor ca fiind principalele obstacole cu care se confruntă judecătorii. Această abordare diferită subliniază nevoia de a examina problemele sistemului judiciar dintr-o perspectivă mai amplă, care să includă nu doar aspectele de integritate, ci și cele logistice și de resurse umane.

Un alt punct de divergență între cele două surse este percepția asupra independenței judiciare. În timp ce raportul Recorder a evidențiat cazuri specifice de influență politică, sondajul CSM a relevat că problema este mai degrabă una sistemică, unde presiunile provin nu doar din zona politicului, ci și din partea societății civile și a mass-mediei, care pot influența percepția publicului asupra deciziilor judecătoarești. Această diferență de abordare sugerează că soluțiile propuse trebuie să fie adaptate realităților complexe și variate ale sistemului judiciar românesc.

În plus, raportul Recorder a pus un accent deosebit pe cazurile de corupție la nivel înalt, pe când sondajul CSM a demonstrat că problemele cotidiene, cum ar fi volumul de muncă și resursele insuficiente, au un impact mai immediat și direct asupra eficienței actului de justiție. Această diferență de accent subliniază necesitatea unor intervenții care să echilibreze eforturile de combatere a corupției cu măsuri de sprijin pentru infrastructura și personalul din justiție.

Reacția autorităților și măsurile sugerate

Reacția autorităților a fost mixtă, cu promisiuni de măsuri imediate și planuri pe termen lung pentru a răspunde preocupărilor exprimate de judecători. Președintele Nicușor Dan a subliniat importanța menținerii unui dialog continuu cu reprezentanții sistemului judiciar și a promis că va colabora cu guvernul pentru implementarea soluțiilor viabile. A fost propusă o inițiativă legislativă care să asigure alocarea de fonduri suplimentare pentru modernizarea infrastructurii instanțelor și pentru angajarea de personal adițional, astfel încât să se reducă presiunea asupra judecătorilor.

Guvernul a anunțat, de asemenea, un plan de acțiune care include revizuirea și îmbunătățirea programelor de formare continuă pentru magistrați și personalul auxiliar, pentru a asigura o pregătire adecvată în fața noilor provocări legislative și tehnologice. În plus, s-a discutat despre necesitatea unor măsuri concrete pentru protejarea independenței judiciare, inclusiv prin crearea unor mecanisme de raportare și sancționare a oricăror ingerințe externe nejustificate.

Un alt aspect important al reacției autorităților a fost angajamentul de a dezvolta o platformă națională de comunicare și colaborare între diferitele nivele ale sistemului judiciar, menită să faciliteze schimbul de informații și bune practici. Această inițiativă are scopul de a promova coerența în aplicarea legii și de a diminua discrepanțele între instanțe.

Cu toate acestea, unii critici au subliniat că măsurile propuse sunt insuficiente și că trebuie însoțite de o voință politică reală pentru a aduce schimbări semnificative. Ei au solicitat ca implementarea acestor măsuri să fie monitorizată îndeaproape, pentru a se asigura că rezultatele dorite sunt atinse și că sistemul judiciar românesc devine mai eficient și mai transparent.

Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro