La 25 de ani de la atacurile teroriste care au avut un impact major asupra lumii, Statele Unite se confruntă cu aceeași „furtună perfectă”, generată de o birocrație copleșitoare, corectitudine politică și iluzii diplomatice, observă un analist american.
Persoanele care au deturnat avioanele pe 11 septembrie 2001 nu erau nici în sărăcie, nici supuse unei ocupații. Totuși, ideea că nemulțumirea generează terorismul continuă să persiste. Biroul Directorului de Informații Naționale al SUA a încetinit procesul de informare, care fusese conceput pentru a fi mai eficient. De asemenea, aliații Americii continuă să acționeze duplicitari, scrie Michael Rubin, expert la American Enterprise Institute și director de analiză a politicilor la Middle East Forum, într-o evaluare publicată de 1945.com.
El subliniază că transformarea cea mai alarmantă a avut loc în interiorul Statelor Unite: după 11 septembrie, americanii au experimentat o unitate temporară, în timp ce astăzi un atacator ar putea anticipa, în mod justificat, dezbinare.
Același tipar și astăzi
Atacurile Al-Qaida au semnalat forța ideologiei ca un factor motivator al terorii.
Înainte de 11 septembrie, mulți diplomați și cercetători în domeniul social credeau că nemulțumirile erau motorul terorismului, atribuind problema sărăciei, lipsei de educație sau umilinței „ocupației”. Președintele George W. Bush a încercat să evite această realitate prin „Războiul global împotriva terorismului”, declarând război unei tactici, nu unei idei, explică analistul.
Atacurile din 11 septembrie i-au forțat pe americani să-și revizuiască presupunerile greșite. Cei care au deturnat avioanele nu erau nici săraci, nici nu trăiau sub ocupație.
Între timp, înființarea Biroului Directorului Informațiilor Naționale a dus la o încetinire a fluxului de informații, fără a remedia problemele fundamentale ale procesului.
O birocrație greoaie a împiedicat transmiterea informațiilor legate de studenții saudiți care nu erau interesați să învețe să piloteze, iar atât Casa Albă, cât și Departamentul de Stat au încercat să apere Arabia Saudită de anchete sau critici.
Azi, același tipar continuă să se manifeste.
Președintele Barack Obama a adoptat concluziile unor academicieni care considerau că orice referire la islam ca motiv este un act de islamofobie.
Ironia acestui demers este că, în Orientul Mijlociu, factorii de decizie nu aveau o astfel de sensibilitate; ei înțelegeau că problema era, de fapt, o dezbatere internă în islam. Pe scurt, teologia are importanță, afirmă autorul.
Prietenia complicată cu prințul Mohammed bin Salman
Între timp, în timp ce o generație de diplomați laudă reformele saudite, realitatea se impune.
Autoritățile saudite au implementat măsuri drastice împotriva radicalismului nu din cauza evenimentelor de la 11 septembrie, ci în urma repercusiunilor directe.
Occidentul a salutat reformele lui bin Salman, ignorând jocul dublu pe care acesta îl joacă în privința Frăției Musulmane. La fel ca predecesorii săi, el încearcă să coopteze extremiștii printr-un „pact cu diavolul”: aceștia trebuie să-și desfășoare jihadul doar în afară.
Inițiativa lui bin Salman cunoscută sub numele de Pactul de la Mecca – un fel de NATO sunnit format din Arabia Saudită, Turcia și Pakistan, cu Bangladesh, Egipt și Siria în proces de aderare – sugerează că Arabia Saudită nu este un partener de încredere, ci piatra de temelie a unei noi „Axe”.
Pericolul din Turcia, Pakistan și Siria
Aceeași dinamică există și în cazul Turciei și Pakistanului. Turcia este membră NATO, iar Pakistanul este un aliat major în afara NATO.
Președintele Donald Trump le susține pe ambele, deși sprijinul lor pentru terorism și atitudinea antiamericană sunt evidente. Recep Tayyip Erdogan îmbrățișează deschis gruparea Hamas și, mai discret, sprijină talibanii și gruparea Statul Islamic, afirmă Rubin.
Pakistanul, la rândul său, a jucat un joc dublu în relația cu talibanii, oferindu-i adăpost lui bin Laden și continuând să sprijine grupuri teroriste care, deși vizează oficial India, sunt la fel de ostile Statelor Unite.
În timp ce Trump se întâlnește cu mareșalul pakistanez Asim Munir, cei care au comis atacurile asupra cetățenilor americani în atentatele de la Mumbai rămân liberi.
Stabilirea unor relații strânse cu liderii turci și pakistanezi, în ciuda acțiunilor lor, ar fi echivalent cu a-i susține pe cei din timpul lui Franklin Roosevelt care întreținea relații comerciale cu liderii de la Berlin, Roma și Tokyo, ignorându-le viziunea și acțiunile violente, subliniază expertul.
În Siria, iluziile continuă să domine evenimentele. Trump a decis să reabiliteze un lider al unei grupări afiliate Al-Qaida, Ahmad al-Sharaa, deși acesta a condus organizația timp de mulți ani.
În ciuda unei apariții îngrijite, aceasta nu echivalează cu o reformă sau cu remușcări. Chiar dacă al-Sharaa ar putea fi sincer, cei care îl susțin nu sunt, subliniază expertul.
Bangladeshul ar putea deveni în curând un focar de radicalism antiamerican. Administrațiile Biden și Trump au privit pasiv cum serviciile de informații pakistaneze au deturnat o mișcare de protest studențească, care a dus la înlăturarea liderului laic Sheikh Hasina.
Laureatul Premiului Nobel Muhammad Yunus a preluat temporar conducerea, ordonând arestarea jurnaliștilor laici și a membrilor partidului Awami League, în timp ce a eliberat teroriști care nu și-au exprimat regretul pentru acțiunile lor.
După alegeri extrem de restrictive, care au împiedicat partidul Awami League să participe, Partidul Naționalist din Bangladesh, condus de Tarique Rahman, a preluat puterea, menținând interdicția impusă formațiunii Awami League.
Faptul că Rahman a anulat o vizită în India, dar s-a întâlnit cu Erdogan, sugerează că și el urmărește să orienteze Bangladeshul spre tabăra islamistă.
Un nou 11 septembrie și mai înspăimântător
Având în vedere aceste evoluții, Michael Rubin estimează că un viitor 11 septembrie ar putea implica nu doar studenți sau oameni de afaceri saudiți, ci și oficiali turci, pakistanezi, sirieni sau din Bangladesh, care ar folosi valize diplomatice pentru a transporta contrabandă fără a fi depistați.
Cea mai îngrijorătoare schimbare din ultimii 25 de ani este legitimarea ideilor care au dus la evenimentele de la 11 septembrie, consideră el.
În loc să recunoască ideologia teroriștilor ca o constantă și să înțeleagă natura cinică a nemulțumirilor pe care aceștia le invocă, universitățile de elită și analiștii lor adoptă o viziune morală echivalentă, dând vina pe politica externă a SUA, India sau Israel.
Deși este puțin probabil ca propriii cetățeni să devină atentatori sinucigași, guvernul Qatarului îi sprijină pe cei care o fac.
Dacă americanii s-au unit pentru o perioadă scurtă după 11 septembrie, astăzi teroriștii realizează că clima politică din SUA este atât de toxică încât un atac major ar putea crea mai degrabă dezbinare decât unitate.
În timp ce americanii își amintesc un eveniment tragic, aceasta este poate cea mai alarmantă schimbare din ultimele două decenii și jumătate, concluzionează Michael Rubin.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/america-nu-a-invatat-nimic-din-11-septembrie-cum-ar-putea-arata-un-nou-9-11
Sursa foto: Inquam Photos
