În ciuda creșterii atacurilor Rusiei asupra infrastructurii esențiale și a fabricilor de armament din Europa, națiunile NATO se arată prudente în privința adoptării unor măsuri drastice, care ar putea provoca o reacție din partea Kremlinului.
Conform unor surse din cadrul NATO, capitalele europene iau în considerare diverse opțiuni, inclusiv inițierea unor discuții asupra posibilității ca atacurile hibride să activeze clauza de apărare colectivă stipulată în Articolul 5 al alianței, o reacție mai coordonată la incidente și întărirea măsurilor de protecție a infrastructurii critice, conform celor relatate de Politico.
Cu toate acestea, Europa rămâne reticentă în a face pași radicali, în parte din cauza preocupărilor că aceste măsuri ar putea conduce la o escaladare a conflictului într-un război total cu Rusia.
„Avem toate opțiunile de răspuns… unele vor fi publice, altele nu”, a declarat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru Politico.
În continuare, acesta a subliniat: „Îi spun lui Putin și tuturor celor care vor să asculte: dacă continuați să faceți acest lucru, nu vom avea doar opțiunile noastre de răspuns… vom continua, de asemenea, să sprijinim Ucraina.”
Apelurile la acțiune reflectă o îngrijorare tot mai mare legată de numărul crescând de acte de sabotaj, atacuri cibernetice și alte acțiuni care se încadrează sub pragul unui război convențional în Europa. Recent, o dronă rusească a atacat un tren în apropierea frontierei polono-ucrainene, la scurt timp după ce oficiali occidentali importanți au vizitat zona, în timp ce autoritățile din Bulgaria au demarat investigații în legătură cu două explozii în depozitele de armament din țară.
„Presiunea crește în urma evenimentelor de la granița Poloniei”, a afirmat un diplomat NATO de rang înalt. Totuși, strategia actuală este de a „ne păstra calmul și a continua sprijinul pentru Ucraina”.
Incidentele severe atribuite Rusiei, cum ar fi o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig luna trecută, au fost până acum dejucate. Cu toate acestea, oficialii europeni se confruntă cu teama că în curând ar putea avea loc un atac reușit care să provoace victime și reacția politică și publică pe care un astfel de eveniment ar genera-o.
„Serviciile secrete și-au făcut bine treaba” până acum, a declarat un înalt oficial european din domeniul apărării. „Dar am avut noroc — nu au existat incidente majore… dacă nu acționăm, lucrurile s-ar putea înrăutăți considerabil.”
„Suntem prea timizi — cu siguranță”, a afirmat parlamentara germană Marie Agnes Strack-Zimmermann, președinta comisiei pentru apărare a Parlamentului European. „Vladimir Putin nu se oprește niciodată, el se apropie mereu… trebuie să arătăm că suntem dispuși să ripostăm.”
Deschiderea unei dezbateri
În interiorul NATO, aliații nu au formulat încă oficial planuri pentru a aborda creșterea numărului de incidente, au explicat doi diplomați din alianță. Opțiunile controversate, precum atacurile cibernetice ofensive asupra Rusiei, sunt de obicei gestionate de agențiile naționale de informații.
În discuții informale, unii aliați analizează posibilitatea de a lansa o dezbatere cu privire la cât de mult un cumul de atacuri sub nivelul războiului convențional ar putea activa clauza prevăzută de Articolul 5 al NATO, au menționat cei trei diplomați.
Clarificarea limitei acestui prag ar transmite un avertisment clar Rusiei și ar demonstra unitatea NATO față de astfel de atacuri, au adăugat doi dintre diplomați, recunoscând totodată că nu există un consens în această privință.
Un înalt oficial european din domeniul apărării a afirmat că deschiderea unei astfel de discuții ar fi „benefică”, însă a subliniat că aceasta ar trebui să fie însoțită de o „voință politică” clară de a recurge la un răspuns militar, pentru a evita diluarea semnificației clauzei privind apărarea colectivă.
Oscilațiile repetate ale președintelui american Donald Trump în legătură cu NATO și, în special, cu apărarea colectivă fac ca această dezbatere să fie mai delicate.
„Am luat în considerare activarea Articolului 5”, a spus un diplomat est-european. „Dar nu vrem să escaladăm situația, iar acest lucru s-ar putea întoarce împotriva noastră, deoarece ar putea să-i arate lui Putin că Trump nu este pregătit să ajute.”
Națiunile discută despre cum ar putea atribui rapid și colectiv Kremlinului atacurile, au declarat cei trei diplomați. De asemenea, aliații ar putea fi rugați să explice mai clar cheltuielile pentru pregătirea civilă și protejarea infrastructurii, cum ar fi spitalele, ca parte a angajamentului lor de a aloca 1,5% din PIB pentru apărarea civilă până în 2035, au adăugat diplomații. Până acum, ceea ce poate fi contabilizat în atingerea acestui obiectiv a rămas în mare parte nedefinit.
Gerlinde Niehus, fostă oficială NATO și expertă independentă în securitate, a afirmat că alianța ar trebui să dezvolte „pachete de răspuns convenite în prealabil” pentru anumite atacuri viitoare, coordonate cu guvernele și agențiile de informații.
„Putin… exploatează în mod clar procesele decizionale îndelungate și inerția instituțională dintre NATO și UE”, a afirmat ea. Dacă un incident grav de sabotaj atribuit Rusiei nu ar fi urmat de un răspuns clar al NATO, „acest lucru ar submina fundamental credibilitatea alianței”, a adăugat ea.
Rutte a respins aceste îngrijorări luni, declarând că „nu cred că NATO va fi percepută ca fiind slabă” într-un astfel de scenariu, dar a refuzat să comenteze dacă alianța pregătește noi opțiuni.
UE nu este unită
Uniunea Europeană discută, de asemenea, despre măsuri suplimentare, dar, până în prezent, există puține dovezi că aceasta ar pregăti un răspuns imediat.
Apărarea și securitatea sunt așteptate să fie teme centrale în discursul anual referitor la politica europeană pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îl va susține în această săptămână. Conform declarațiilor a doi oficiali UE, discursul va sublinia probabil amenințările hibride și așteptata strategie de securitate a blocului comunitar, care urmează să fie prezentată în săptămânile următoare.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, lucrează, de asemenea, la noi sancțiuni împotriva a 1.600 de entități, dar acestea au fost propuse înainte de ultimele incidente din weekend.
Între timp, Parlamentul European urmează să adopte o rezoluție fără caracter obligatoriu, inițiată de eurodeputata lituaniană Rasa Juknevičienė, care folosește un limbaj neobișnuit de aspru și o identifică pe Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă Uniunea și statele sale membre”. Este probabil să fie adoptat și un alt raport care solicită întărirea capacității agențiilor UE de a acționa împotriva activităților hibride.
Cu toate acestea, într-un semn că Europa nu este încă unită în fața unui răspuns mai ferm, capitalele UE nu au reușit să prelungească sancțiunile blocului împotriva Rusiei, care afectează aproximativ 3.000 de persoane și companii.
Comisia Europeană nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii din partea Politico.
Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei, a afirmat că Bruxellesul trebuie să ia măsuri imediate, precum închiderea Mării Baltice pentru flota fantomă ilegală a Rusiei, să ajute Ucraina să își dubleze capacitatea de producție de drone și chiar să considere atacuri cibernetice pentru a întrerupe alimentarea cu energie electrică în Rusia.
„Ne ascundem în spatele cuvântului «hibrid», sperând că acesta ne va proteja de orice acțiune de represalii”, a declarat el. „Trebuie să încetăm cu non-măsurile, pentru că acestea nu fac decât să-l invite pe Putin să escaladeze situația.”
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/europa-ezita-pe-masura-ce-atacurile-rusiei-se-intensifica
Sursa foto: Inquam Photos
